RELAŢIA ÎNTRE MARKERII NON-INVAZIVI AI DISFUNCŢIEI ENDOTELIALE ŞI MARKERII INFLAMAŢIEI (PCRus, IL 6, IL 8) LA PACIENŢII CU SINDROM METABOLIC.

THE RELATION BETWEEN NON-INVASIVELY MARKERS OF ENDOTHELIAL DYSFUNCTION AND THE INFLAMMATION MARKERS (PCRus, IL 6, IL 8) IN PATIENTS WITH METABOLIC SYNDROME.

CLUJ-Napoca (Romania); ROMANIA

Objectives. The assessment of the relation between non-invasively measured endothelial dysfunction and the inflammation markers: the ultrasensitive C reactive protein, the interleukin 6 and interleukin 8 in patients with metabolic syndrome. Material. Method. We carried out this prospective study on 30 patients, admitted in the Internal Medicine ward of the CF University Hospital of Cluj-Napoca. In order to define the metabolic syndrome we used the definition of the International Diabetes Federation (2005). The assessment of the endothelial function was carried out non-invasively through measuring the flow-mediated vasodilatation (FMV), the flow-mediated vasoconstriction (FMC) - the percentage variation of the brachial artery diameter in the last 30 seconds of ischemia, compared to the base diameter) - in comparison to a vasodilatation parameter independent from the endothelium (the variation of the brachial artery diameter after nitroglycerin administration), as well as through measuring the carotid intima-medium thickness (IMT). The inflammation markers (PCRus, IL 6, IL 8) were determined from the fasting blood collected by Elisa technique. Results. The determining of the subclinical atherosclerosis parameters in patients with metabolic syndrome showed alterations in comparison to those of patients without metabolic syndrome, but without a statistical significant difference for flowmediated vasodilatation. There was a significant statistical difference regarding the flow-mediated vasoconstriction (p-0,004) which is a marker in itself, probably an more accurate one of the endothelial function. There is no significant statistical difference between vasodilatation after nitroglycerin administration, which is explainable by the fact that it's independent from the endothelium. There is a significant statistical difference between the carotid intima-medium thickness in patients with metabolic syndrome and that in patients without metabolic syndrome SM (p-0,02). We followed the existence of a correlation between the presence of metabolic syndrome and the biochemical markers or inflammation on one side and the parameters of subclinical atherosclerosis on the other. The results prove the existence of a correlation between the inflammation markers: IL 6, IL 8 and PCRus, with a statistically significant p. Also, the parameters of subclinical atherosclerosis: the carotid intima-medium thickness (IMT) and the flow-mediated vasodilatation in the brachial artery are correlated (p- 0.042 ). We followed the existence of a correlation between the number of components of the metabolic syndrome and inflammation markers and the parameters of subclinical atherosclerosis. We noticed that of all observed parameters only IL 8 is correlated with the number of components of the metabolic syndrome. Conclusion. In this study we noticed a very good correlation between the presence of the metabolic syndrome and the inflammation markers: IL 6, IL 8, PCRus. Also, the metabolic syndrome is associated to a higher degree of subclinical atherosclerosis, highlighted through endothelial dysfunction and carotid intimamedium thickness. The number of components of the metabolic syndrome is correlated to the IL 8 inflammation marker and not to the parameters of subclinical atherosclerosis. [ABSTRACT FROM AUTHOR]

Obiective. Evaluarea relaţiei între disfuncţia endotelială măsurată neinvaziv şi markerii inflamaţiei: proteina C reactivă ultrasensibilă, interleukina 6 şi interleukina 8 la pacienţii cu sindrom metabolic. Material. Metodă. Am efectuat un studiu prospectiv, pe 30 de pacienţi, internaţi în secţia de Interne a Spitalului Universitar CFR Cluj-Napoca. Pentru definirea sindromului metabolic am utilizat definiţia Federaţiei Internaţionale de Diabet (2005). Evaluarea funcţiei endoteliale s-a realizat neinvaziv prin măsurarea vasodilataţiei mediate de flux (VMF), vasoconstricţiei mediate de flux - FMC (variaţia procentuală a diametrului arterei brahiale în ultimele 30 secunde de ischemie, faţă de diametrul bazal), comparativ cu un parametru al vasodilataţiei independente de endoteliu (variaţia diametrului arterei brahiale după administrarea de nitroglicerină) şi prin măsurarea grosimii intimă-medie carotidiană (GIM). Markerii inflamaţiei (PCRus, IL 6, IL 8) au fost determinaţi din sângele venos recoltat à jeun prin tehnica Elisa. Rezultate. Determinarea parametrilor aterosclerozei subclinice la pacienţii cu sindrom metabolic a evidenţiat modificări ale acestora comparativ cu cei fără sindrom metabolic, dar fără să existe o diferenţă semnificativ statistică pentru vasodilataţia mediată de flux. Se constată o diferenţă semnificativ statistică în ceea ce priveşte vasoconstricţia mediată de flux (p-0,004), care reprezintă şi ea un marker probabil mai fidel al disfuncţiei endoteliale. Nu există diferenţă semnificativ statistică între vasodilataţia după administrarea de nitroglicerină, rezultat explicat prin faptul că aceasta este independentă de endoteliu. Există o diferenţă semnificativ statistică între grosimea intimă medie carotidiană la cei cu SM faţă de cei fără SM (p-0,02). Am urmărit existenţa unei corelaţii între prezenţa sindromului metabolic şi markerii biochimici ai inflamaţiei şi parametrii aterosclerozei subclinice. Rezultatele demonstrează existenţa unei corelaţii între markerii inflamaţiei: IL 6, IL 8 şi PCRus, cu un p semnificativ statistic. De asemenea şi parametrii aterosclerozei subclinice: grosimea intimă-medie carotidiană (GIM) şi vasodilataţia mediată de flux (VMF) la nivelul arterei brahiale se corelează între ei (p-0.042). Am urmărit existenţa unei corelaţii între numărul de componente ale sindromului metabolic şi markerii inflamaţiei şi parametrii aterosclerozei subclinice. Am constatat că dintre toţi parametrii urmăriţi, doar IL 8 se corelează cu numărul de componente ale sindromului metabolic. Concluzie. În acest studiu am constatat o corelaţie foarte bună între prezenţa sindromului metabolic şi markerii inflamaţiei: IL 6, IL 8, PCRus. De asemenea, sindromul metabolic se asociază cu un grad mai mare de ateroscleroză subclinică, evidenţiată prin disfuncţie endotelială şi grosimea intima-medie carotidiană modificată. Numărul de componente ale sindromului metabolic se corelează cu IL 8, dintre markerii inflamaţiei şi nu se corelează cu parametrii aterosclerozei subclinice. [ABSTRACT FROM AUTHOR]